Joi, Martie 29, 2007, 03:40 PM 

Cubic..?

…asa isi aminteste ca arata pe la …cat? 4 ani?

Da. Atat avea. 4 ani.

Era mica si rrrotofeie, echipata cu doua codite negre stranse bine de cap, un copil uratel dar foarte plin de viata…, cel putin asa isi aminteste acum.

Isi aminteste ca era cersetoare.

Cersea.

De la cuplul de vecini in varsta si tare simpatici, Dl. si Dna. Neata cersea bucati mari de zahar cubic ale caror stralucire in soare le-o observa foarte rapid cand trecea Dl. Neata pa langa ea carand punga de hartie maro plina cu “bunatati” de la piata.

Uneori primea si cornuri de la Dl. Neata care ii spunea ca o asteapta la ei acasa si pentru niste saratelele special facute pentru ea de Dna. Neata.

Ei nu aveau copii.

Acum ea nu si-l aminteste decat pe el, pe Dl. Neata si….desigur…isi aminteste saratelele cu chimen invelite in servetele.

Cersea tot ce se putea…in materie de mancare.

Nu era trecator, vecin, locatar, care sa nu o stie pe …:))))..Samanta:))…asa i se spunea datorita felului in care vrajea trecatorii sa ii dea cate ceva din pungile lor pline cu bunatati. Exact ca si Samanta vrajitoarea dintr-un serial de atunci difuzat de televiziunea romana .

Samanta cersea….dar nu la modul urat si injositor.

Nu pentru ca era infometata, pentru ca nu era.

Cersea de..pofta.

Isi aminteste si acum perele zemoase si mari carate de o vecina oarecare din care trebuia sa capete macar una, ciocolata, cornuri si covrigi proaspeti si…foarte mult zahar cubic :)

O vecina, mama Sorinei ii facea intodeauna “pijituri” pe care le manca cu pofta in timp ca mama Sorinei dadea de mancare pestilor din acvariul din sufragerie.

Era chemata in vizite, la masa, capata de peste tot cate ceva “bun”.

Nu avea atatia prieteni de varsta ei pe cat avea prieteni “mari”. Infipta, cu gura mare, imbracata mai tot timpul vara intr-o rochita rosie ca un clopotel bucalat, cu parul negru si ochii negrii.

Isi aminteste tare putin din perioada aia.

Putin dar suficient.

Si rele si bune.

Bataile pe care mama ei si le lua de Pasti de la tata…hmmm..despre asta nici acum, dupa mai mult de 10 ani, nu vorbeste cu usurinta, chiar daca acum priveste totul cu alti ochi, chiar daca acum a inteles multe…, nu poate vorbi despre asta.

Tine minte cand a piscat-o un paianjen de ochi si mama ei a carat-o in tufisurile din spatele blocului ca sa ii pun panza de paianjen pe umflatura.

Tine minte ca avea doua prietene…, Laura, Anca care era mult mai mare…a carei mama a murit de cancer inainte sa se mute de acolo.

Nu isi aminteste nimic inainte de perioada asta. E ca si cum amintirile ar fi fost setate sa inceapa din momentul ala, din anul ala, din 1984.

Isi aminteste de filmele cu indieni, in care se canta, in care se uita siderata la indiencele cu punct rosu in mijlocul fruntii si multe bratari la glezne si la maini, isi aminteste de Arabela si de cum se speria cand lui Rumburak i se lungeau mainile.

Isi aminteste ca perioada aia a fost…singura perioada din copilarie in care a fost fericita cu adevarat.

Si acum…ii place enorm zaharul cubic….


Bagari de seama

  1. paracelsus

    Arabella........oh, da, cat mi-am dorit un inel.
    Am fost foarte suparat cand mi s-a spus ca ele nu exista in realitate. Tot ce vroiam era macar un inel putin defect, care sa indeplineasca fie si o singura dorinta. Dorinta ar fi fost, sa am un inel care sa imi indeplineasca toate dorintele, daca se poate a lui Rumburak, ca tot e rau.
    Vise de copil!

  2. lachesis

    Is frumoase visele de copil...mai ales cand te trezesti dimineata tare si constati oarecum stupefiat..ca esti adult...(n-am emoticon pentru zambete usor amarui dragule :) )

  3. paracelsus

    eh...nu e problema, tu

  4. yzphwr

    la aprobare

  5. Varpproobaria

    la aprobare

  6. Blatnewet

    la aprobare

  7. Haniirral

    la aprobare


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile

lachesisthemeasurer@yahoo.com

Declaratia Universala a Drepturilor Omului (DUDO) in art.19 stipuleaza: orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii. Acest drept include : libertatea de a avea opinii fara imixtiuni din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primii si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

TREI...
Trei, cifra fatidica,

Nu pierde vremea,

Nu se justifica.

Cica sunt de treaba, eu n-as zice:P. Verbul meu: VREAU! Timpul meu:ACUM! Activitatile mele preferate: Fac ce vreau, cand vreau si cum vreau! Cuvantul preferat: NU! Placerea suprema: SA MANIPULEZ! Egoista? - Pana in panzele albe :P Darnica: doar daca bag omu' in suflet. Ce nu impart: ciocolata si cola. Umor: 100% quality: the best of... Fitze: Cand e necesar dar in genere nu! Pitici pe creier: suprafata suprapopulata. Sarita de pe ax: un da convins!!! The best of me? Selfcontrol The worst? I have feelings! Ce imi place: non-culoarea: negru. Ce detest: sa nu fie cineva in stare sa ma minta ca lumea si manelele; ciorile si blondele tute. Cu ce ma laud: cu nimic, sunt o stare de fapt :D Ce ma plictiseste: aproximativ orice. Ce ma scoate din sarite: sa mi se impuna, reprosurile, crizele de muieri isterice, vorbitul prea tare, sculatul brusc din somn, sa mi se umble in lucruri, sa mi se tina contul la:bani, timp, chef, sa mi se repete de jdemii de ori acelasi lucru in speranta ca ma voi lasa convinsa si muuulte altele. Cum sunt? usor de scos din sarite. Ce am in suflet: spatii nedefragmentate. Ce consider ca am nevoie: sa fiu luata exact asa cum sunt. Ce nu trebuie sa mi se faca: incercarea de a ma schimba. Ce nu trebuie sa imi ceri: TIMP si INCREDERE;

Serchuieshte


Impartzeala blogului

Aaaah...

Aboneaza-te la capodopere


Vizitez...

Statussus

Musafiri:379.890
Capodopere:377
Bucati bagari in seama:2.285

Mai vechi

  • Sah Eu mut o zi alba, El muta o zi neagra. Eu inaintez un vis, El mi-l ia la razboi. El imi ataca plamanii, Eu ma gandesc un an la spital, Fac o combinatie stralucita Si-i castig o zi neagra. El muta o nenorocire Si ma ameninta cu cancerul (Care merge deocamdata in forma de cruce) Dar eu ii pun in fata o carte Si-l silesc sa se retraga. Ii mai castig cateva piese, Dar,uite,jumatate din viata mea E scoasa pe margine. - O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul, Imi spune el. - Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor. In spatele meu sotia, copiii, Soarele, luna si ceilalti chibiti Tremura pentru orice miscare a mea. Eu imi aprind o tigara Si continui partida. Fără punctuatie - Care apropie oamenii, ai spus? Nu stiu - parca-as vrea să-ti ghicesc în talpa. - Poate în palma. - Eu nu ghicesc decât în talpa. - Ce semn de punctuatie? - Nimic, adica pune un numar. Ce numar porti la pantofi? - 36. - Foarte bine, 36 mă inspira. Oricum, e un numar cistigator - Imi place cum inchizi tu ochii. Atunci când inchid ochii, plutesc. Adiacente Adiacentele la ce-am de spus Erau acolo si acuma nu-s, Ia-le de unde nu-s, adiacente, Căci nici în gusile fosforescente Nu mai gasesti nimic de luat, de pus. Visul mi-e plin de oarba cutezanta Cu care musca greul din distanta, Greul pamintului, pe sub pământ. Si tot aduna rime si aluzii Ca intimplarile la coltul buzii, Fumind tigara si-afumind un gând.
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare