Joi, Ianuarie 25, 2007, 07:55 PM 

Argumentare pro versus contra a cinci maxime referitoare la conceptul formarii imaginii individului

Analiza din punct de vedere al comunicarii interpersonale, behaviorismului, interactiunii umane.

~ abordare personala ~


EGOISM

Maxima: “Un egoist este omul care vorbeste atit de mult despre el insusi incit nu mai poti spune nimic despre tine insuti”. (anonim)

PRO

Manipularea conversatiei este un element foarte des intalnit in societatea de azi. Indivizi care in plan psihologic sunt excesiv de preocupati de propria lor persoana nemanifestand interes fata de interlocutor sau de cele spuse de acesta ajung sa fie incapabili sa poarte o conversatie reducandu-se la un monolog. In general, statisticile spun ca acesti indivizi reusesc sa se auto izoleze datorita incapacitatii lor de a isi controla preocuparea devianta de sine si ajung in scurt timp sa fie exclusi din grupuri. In cazul emitatorului egoist, acesta nu asteapta decat un feedback pe care il interpreteaza in directa legatura cu propria persoana de care el este atat de preocupat. In genere, feedbackul nu va aparea dat fiind ca receptorul nu apuca sa emita judecati pentrul simplu fapt ca nu are timp sa isi formuleze autoidentificarea propriei personalitati cu ceea a emitatorului. Dialogul practic nu exista, conform maximei, fiind inhibata de lipsa interventiei receptorului si astfel a feedback-ului.

Receptorul respectiv interlocutorul nu va vorbi despre el ci isi va orienta toata atentia asupra emitatorului egoist, obligat fiind, ajungand in cele din urma la saturatie si la situatia de a refuza statutul de participant pasiv.

CONTRA

Desi elementul egoist submineaza comunicarea, nu putem spune ca lipseste elementul comunicarii ci ca este vorba de un tip de comunicare liniar in care se denatureaza feedback-ul dar in care alte tipuri de comunicare (exemplu: nonverbala) pot avea de castigat. Trebuie tinut minte ca unul dintre principiile comunicarii este cel de a ajuta. Comunicarea si descarcarea psihica verbalizata ajuta la diminuarea unor probleme de natura socio-umana.

FRICA

Maxima: “Nu-ti fie frica de opozitie. Tine minte ca zmeul se ridica impotriva vintului, nu cu vintul.” (Hamilton W. Mabie)

PRO

Frica limiteaza comunicarea in cadrul grupurilor. Acest lucru se aplica atat in cazul emitatorului cat si al receptorului aparand astfel bariere in comunicare. Atat individual cat si la nivel de grup, atat timp cat exista elemente inhibatoare concrete sau e doar vina unei perceptii deviante comunicarea sufera modificari, in timp, imposibil de rezolvat.

Psihologic, individul tinde sa se fereasca de posibilitatea opozitiei, al unui eventual impediment sau obstacol. Dupa cum spune maxima “ zmeul se ridica impotriva vantului” se poate intelege ca uneori partcipantii la comunicare se pot folosi de obstacole transformandu-le in elemente ajutatoare in ciuda atributiei naturale a oricarui obstacol adica acea de a impiedica.

“Opozitia” in comunicarea interpersonala poate fi generata de transmiterea deficitara

a mesajului, devianta canalului de transmitere, receptarea neconcludenta a mesajului sau utilizarea codurilor comunicarii in mod gresit. Cu toate acestea, un individ poate extrage din elementele opozitiei, date pe care sa le transforme in mesaje usor de perceput de catre receptor capatand astfel feedback si rezolvand barierele comunicarii.

CONTRA

Opozitia poate fi o problema de perceptie care sa duca la o comunicare defectuoasa.

BARFA

Maxima: “Fiecaruia ii place sa auda adevarul. In special despre altii.” (anonim)

PRO

Maxima de fata face referire fara dubiu la dorinta participantilor la elementul comunicarii de a se autoidentifica cu altii indivizi din perimetrul lor social. Nevoia de a sti “adevarul” “despre altii” este doar rezultatul variilor nevoi ale psihicului uman: nevoia de siguranta – exemplu: afli “adevarul” despre cine te intereseaza si astfel formulezi distanta sociala, nevia de a interactiona – aflarea de subiecte comune, nevoia de superioritate – aflarea de informatii “jenante” etc. Acestea au fost doar niste exemple extrase din spectrul larg al nevoilor individului care interactioneaza cu semenii lui, cu toate acestea, din punct de vedere al comunicarii interpersonale “barfa” este privita ca un element de coeziune intre interlocutori fiind “curiozitatea primordiala”. “Barfa” nu are o definitie, mai precis nu lucreaza in parametrii concreti. De obicei tine de perceptie, de interpretare. O abordare majoritara ar fi ca barfa este impartasirea unor pareri formulate despre un individ sau grup de indivizi in lipsa prezentei lor.

“Barfa” a constituit unul dintre elementele de inceput a manipularii, mai precis, plasarea de zvon. Prin perspectiva comunicarii interpresonale s-a demonstrat ca subiectele comune sunt o sursa de comunicare excelenta (exemplu: subiectul barfit).


CONTRA

Interlocutorii preocupati excesiv de informatiile despre alti indivizi pot face din elementul “barfa” o bariera a comunicarii din punct de vedere al eticii comunicarii.

CONVERSATIE

Maxima: “O conversatie cu un om intelept valoreaza mai mult decit studierea unor carti deosebite timp de o luna.” (maxima chineza)

PRO

Comunicarea presupune schimb permanent de informatii. Cartile nu pot comunica in schimb individul asigura un respuns indiferent de formularea intrebarii. Cartile ofera date lasand la libera metoda de perceptie a individului lucru care de altfel se intampla si in cazul comunicarii cu un interlocuror cu diferenta ca intr-o carte spectrul formularii perceptiei e mai larg decat in conversatie unde se pot obtine date care sa restranga perimetrul informational coordonand receptorul catre perceptia dorita.

CONTRA

Un emitator poate totodata sa induca propriile perceptii asupra datelor receptorului datorita puterii de influenta a elementului de conversatie mesajula astfel putand fi pus in fata unei dificultati de intelegere reale si concrete.

INVINGATOR

Maxima: “Daca vrei sa-ti invingi o slabiciune nu o hrani.” (William Penn)

PRO

Deseori se intalnesc in comunicarea interpersonala cazuri in care interlocutorii sunt macinati de angoase, nemultumiti la nivel socio-uman sau psihic, cazuri in care comunicarea poate fi serios afectata. Deseori cu ajutorul comunicarii, totusi, aceste probleme pot fi depasite, perceptiile eronate fiind indepartate si “slabiciunile” invinse.

Psihologic, interlocutorii labili emotional simt nevoia puternica de a se autoidentifica cu problemele sau “slabiciunile” expuse in comunicare. Ascultarea activa poate fi foarte benefica in aceste cazuri.


CONTRA

“Slabiciunile” se pot “hrani” “sanatos”. Ca si in cazul organismelor bolnave, o alimentatie defectuoasa poate inrautati starea si odata inlocuita alimentatia cu elemente benefice se poate inbunatatii sau vindeca starea organismului. Privind prin optica comunicarii interpersonale o “slabiciune” a comunicarii se poate “vindeca” prin intermediul unor mesaje “medicament” sau “placebo”, prin canale care vizeze sursa slabiciunii, prin generarea unui feedback corect sau prin coduri care sa se potriveasca scopului comunicarii.






Vineri, Octombrie 13, 2006, 12:18 PM 

Roata

Despre mine,
Despre tine.
Daca-i rau
Sau daca-i bine.

Despre vieti
Si..
Despre soarta.
Sa pot construi o roata.

Roata mare, nebuneasca,
Spitele-i sa ma fereasca,
De nebuni si infatuati,
De tacuti si abuzati,
De frica si de minciuna,
Roata mea mare si buna.

Sa o car.
N-o las din mana.
Sa m-alerge prin furtuna.
Adapost spitzat in ganduri,
Cercurile mintii imi tulburi.

Sa o cert.
S-o iau la rost.
Toate fug si toate au fost.
N-or mai fi cum le stiam,
Cum erau
Si...
Cum le aveam.

Roata dulce
Fum mi-aduce.
De tigara inselatoare.
De caldura si de soare.
Lacoma, neintzepenita,
Roata dracului pleznita.

S-o arunc in sus,
Spre cer.
Sa se desfaca nitzel.
Si din spitzele-i sa-mi fac
Dor de vita p-un arac.

In miros aspru de vin.
Sa-mi bat joc de destin.

Roata mea acum desarta,
Capul meu,
Rogu-te-l iarta!

E nebun.
Stie nimic.
E un cap doar foarte mic.

De copil maturizat.
Prea in zori din somn sculat.
Copil mandru,
Plin de fluturi,
Plin de flori si de petale
Ce nu vrea spitzele tale!

Roata mea cea vesnica,
Eu de tine n-o sa scap.
Da nici tu
Si ti-o promit...
N-o sa scapi de invartit!

Marti, Octombrie 3, 2006, 11:14 AM 

As da orice...motan sa fiu. (Din ciclul 'As da orice...')


As da orice...

...motan sa fiu!

In blana mea lucioasa,

Sa mi se plimbe infiorat

Si cald,

Incheietura ei frumoasa.

Adormit-nepasator sa stau,

Cu ochii intredeschisi,

Tarcoale mieunate sa ii dau.

As da orice...

...motan sa fiu!

Miscandu-mi lenes din codita

Si-n gandul meu subtire ca o lita,

Sa ma intreb de vine

Sa ma alinte,

Dar sa si ia aminte,

Sa nu uite,

De burta mea fierbinte.

Sa ma tot scarpine pe ceafa-nfumurata

De-un vartej de blana mai tarcata.

Sa torc,

Sa imi arat labuta,

Sa ma rostogolesc usor,

Sa ma invart,

Peste tot sa ma alinte,

Ea, draguta.

As da orice...

...motan sa fiu!!!

Sa ma mangaie intre urechi,

Sa-mi amintesc de mama

Si de-alte lucruri...

...motanesti si...vechi.

Sa o miros

Si sa ma incolacesc

Pe bratul ei

Frumos,

Sa miaun si sa torc,

Sa ii sclipesc din ochi...

...dracesc.

Sa ii adorm usor in poala,

Torcand sa-i spun ca o iubesc,

Si c-o voi visa pe ea,

Nu laptele din oala.

Caci sunt motan,

Nu merg la scoala

Si nici la munca nu ma duc,

Ma scol, mananc, ma joc, ma culc.

As da orice...MOTAN SA FIU!!!

Marti, Octombrie 3, 2006, 11:10 AM 

Eu si cu mine!

Ne-am intanit acum ceva timp.
Era controversat ca mine,
Nici mai mult, nici mai putin.

Eu aveam parul negru,
Si el la fel tot il avea.
Si ochii mei de hematit…,
Ca le furase stralucirea,
La fel i-avea.

Si forma gurii era aceiasi,
Pe cand cuvinte conturam.
Si ii strigam sa plece odata,
Ca sincer…, nu-l mai suportam!

Alura mea de adolescent,
In curbe abia formate,
Ca nu degeaba ma infuriam,
Cand el ca mine,
Le-avea pe toate.

Si pielea mea cea calda,
El si mai calda o avea,
Desi albastra ca a mea.

Si eu cu mine ne impacam,
Ca doi dusmani care se pretuiesc,
Ca doi iubiti care se parasesc,
Cu aceasi singuratate in noi,
Caci asta eram eu si cu mine…,
Eram doi!

Dar pe el chiar nimeni nu-l vedea,
Doar eu si dansa,
Umbra mea.

Si fara el n-aveam putinta
De a trai cum el spunea
…in fine,
Adica…, doar eu si cu mine.

Vineri, Septembrie 29, 2006, 11:36 AM 

Dimineata mea




Dimineata mi-a trezit sufletul greu.

Vedeam si simteam totul,

Dar parca nu eram eu.

Dimineata m-a invitat la o cafea,

Fierbinte si aromata ca inima mea.


Dimineata,

Albastrul ma privea dramatic si silentios

Explicandu-mi ca viitorul

Nu poate fi decat luminos.

Cine-l mai crede?

Ma intreb eu curios?


Dimineata…rosteste in unghiuri obtuze,

Despre culori si umbre difuze.

Despre-ntrebari si fraze compuse.

Despre frunze si mere,

Despre Ea care cere.


Dimineata-i nepasatoare.

Impersonala si-n colturi.

Tocita pe-alocuri,

Imperativa si impostoare.


Dimineata imi permite sa fumez,

Chiar daca ii dau fumul in fata,

Ea nefumand langa altii ca-i hoata..


Dimineata imi plange pe umar,

Intristandu-mi zilele.

Si eu ii zic ca se comporta ca o paiata.

Pentru ca,

Doar eu detest sa ma trezesc de dimineata!

Vineri, Septembrie 29, 2006, 11:07 AM 

As da orice sa fiu o coala de hartie...


As da orice...

...sa fiu o coala de hartie.

Reinoita-n alb

Si fara dusmanie,

O coala de as fi

Ca sa ma las rescrisa

Si sa nu-mi pese ca sunt goala,

Sau plina,

Sau descrisa,

In curbe si in linii apasate,

In scris de ciuda,

Sau in cuvinte-soapte,

Sa nu ma plang

Ca nu ma desluseste nimeni,

Ca nu intelege sa nu ma simt datoare,

Sa nu se vada decat urmele de ganduri

Si sa reflect doar soare.

Ce bine e sa fii o coala de hartie...

Doar pentru ca existi,

Sa nu te simti pustie,

Caci mai devreme sau...

...mai tarziu,

Cineva...tot ma va scrie.

Miercuri, Septembrie 27, 2006, 02:58 PM 

Purcelushu d bere (beau bere daaaa?) ..o poveste inventata d mine pt. cei ce beau bere:)


Era odata ca niciodata, o padure din carnaciori vechi si crescuti cu radacina puternika care stiau multe povesti si un lac fermecat de bere. Bere multa, mai blonda prin mijloc si mai bruna p margini. Stufarisul era facut din chipsuri lungi si sarate si din aluni care intr-un mod tot asa, fermecat, faceau si arahide si alune si naut.
Si, nimeni nu isi explika cum de aceste fructe erau gata prajite
In fine...
Erau multi locuitori ai padurii si multe fiinte din Neamul de Onoare Paznici de Padurea _Lac care se numeau Bericiosii.
Bericiosii erau normal burtoshi.
Nu beau din natura lor apa, nici suc, cafele sau altele. Natura lor sensibila ii otravea la cam orice in afara de licoarea aia a lacului.
Bericiosii, fiinte cultivate.
Stiau toate tipurile de bere exstente in univers si clar tot ce se putea manca langa bere. Ce mai?
Bericiosii, aveau comunitatea lor unita si simpatica d fiinte burtoase si nemincinoase decat daca beau prea multa kestie d-aia din lac.
Sireacii, nefiind obisnuiti cu evenimente in plus sau conflicte social-democrate au ramas perplecsi cand a aparut un Ghind urat si al dracu in padurea lor.
Ghindu' era ceva nemaivazut...un ceva ce aducea cu un copac umblator care arunca niste fructe lemnoase si nedigerabile pe care Bericiosii le haleau in necunostiinta de cauza si mureau p loc de la ghindotoxxinfectia generata.
Astfel, populatia Bericiosilor se decima vazand cu ochii.l
Jale si bocete la fiecare pas.
Pana intr-o zi.
Cand un grohait s-a auzit in padure. Era el.
ROZ!
BURTOS CA SI EI!
CAM CIUDAT LA FATZAU CE-I DREPT.
MERGEA LENES P PATRU LABE.
dar asta nu era cine stie ce...
ABSOLUT EXTRAORDINAR ERA CA EL PUTEA MANCA TONE D GHINDE SI NU AVEA NICI P DRAC!!!
Ba mai mult! se marea vazand cu ochii.
Bericiosii au facut sfat la apusu' soarelui in cocina sefului de sat. Dupa indelungi deliberari
l-au invitat p "ACELA".
"ACELA" a venit incet, leganandu-si suncile pe cele patru labe si amusinand in zare cu narile-i imense.
"Groh." saluta el.
Si Bericiosii...pak la pamant.
Cel Batran lua cuvantul: "Sa inteleg Preamarite ca te cheama Groh?"
" Acela se puse in fund...(inexplicabila kestie) si spuse tunator " nu eu...eu...eu...eu...sunt purcelushu'"
Bericiosii s-au infricosat.
Dar invingandu-si teama...l-au intrebat daca ii pot spune p nume. Purchelushu a incuviintat.
"Purchelushule..avem nevoie d ajutor"...si p scurt ii povestira despre Ghindu' cel rau
Purchelushu incuviinta sa ii ajute.
A doua zi dimineata Purchelushu se puse p mancat. Oriunde vedea ghinde. hap! le inghitea p nemestecate.
Ghindu in acest timp nu mai facea fata productiei; venea dintr-o tara in care ducerea_dracului_a_economiei_d_piata pornise tot d le ei: PORCII! S-a cacat pe el. sau mai politicos..s-a speriat d s-a cacat p el.
Clar.
Purcelushu ala parca era Demonu' Inflatiei.
Mananca si nici gand ca se caca!
Intr-un final.
Ghindu a pikat rapus.
Numai facea fata. Nu mai producea. Profit zero. Foamete. Auto-distrugere!
Atunci, Bericiosii l-au inconjurat p Purcelush multumindu-i din toate burtile lor si halindu-l sub forma de : costite, osishoare, fripturici in timp ce se adapau din Lacul d Bere.
Cert este ca pana azi Purchelushu d Bere a ramas o legenda Vie.
SFARSIT
Wednesday May 10, 2006 - 08:29am (PDT)

Miercuri, Septembrie 27, 2006, 01:20 PM 

MARTI (poexie pt. ieri)

Sunt Marti!
Sora buna cu Luni!
Desi cam nervoasa,
O sa imi bat capul,
Pentru tine,
Sa fiu o zi cat de cat frumoasa.

Azi nu iti aduc minuni,
Dar te servesc cu zambete simple,
Adunate de pe la prietenii tai buni.

In picaturi de cerneala,
Iti reamintesc,
De acel pahar de vin alb,
Sorbit la plural,
De aseara.

Iti aduc in plic sigilat,
Stransul in brate de azi-noapte si,
Sarutul lui de neuitat.

Azi te agit.
Si te amestec.
Te fac sa razi in hohote,
Te fac sa ai idei geniale,
Cand te gandesti doar la curmale.

Si sa te joci,
Sa te invartesti,
In cercuri mari si strengaresti,
Printr-ale lumii colorate zgomote,
Caci colorata vreau sa-ti fiu,
Sa nu ai sufletul pustiu.

Si ti-as mai spune eu mai multe,
Si fructe,jucarii si dulciuri,
Dar vreau sa te surprind copile.
Si nu e timp,
Ca uite,
Cum se arata in departare,
Ca o pata de culoare,
Si bunul si galantul,
Intodeauna talentatul,
Miercuri!!!

Luni, Septembrie 25, 2006, 01:22 PM 

Sex

M-as lipi de pereti,
Pe la spate,
Sa te simt mulat pe forma mea,
Sa te simt tare,
Sa te simt impingand in gandurile mele,
Adanc,
Sa nu ma mai aud,
Sa nu ma mai vad,
Sa nu ma mai stiu,
Cine sunt eu?
Doar forma pe care,
Te poti mula tu,
Incredibil de tare!
Pe sira spinarii,
Tu sa te plimbi apasat,
De pulpe sa ma strangi,
Intrebandu-ma neincetat:
“Ma vrei in tine?”
Si eu sa murmur...
Ca...
NU!
Iar tu sa te infurii,
Si lovesti in crezuri,
In idei,
Si-n alte acareturi de-ale mele,
Si eu sa spun...
Mai vreau!
Iar replica ta sa fie...
Sa...
NU!
Sa nu termini,
Imi spune el,
Si eu nu termin,
Si nu ma descarc.
Si imi doresc in continuare,
Sa ma topesc,
In piatra unei dorinte de la mare,
Pe tarmul infierbantat de soare,
Cand eu iau foc,
Si sa ma afund,
In tine,
Prin palmele ce dau..
Si doare.

Luni, Septembrie 25, 2006, 11:27 AM 

Jazz Suite No.1

    pagina urmatoare >>


lachesisthemeasurer@yahoo.com

Declaratia Universala a Drepturilor Omului (DUDO) in art.19 stipuleaza: orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii. Acest drept include : libertatea de a avea opinii fara imixtiuni din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primii si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

TREI...
Trei, cifra fatidica,

Nu pierde vremea,

Nu se justifica.

Cica sunt de treaba, eu n-as zice:P. Verbul meu: VREAU! Timpul meu:ACUM! Activitatile mele preferate: Fac ce vreau, cand vreau si cum vreau! Cuvantul preferat: NU! Placerea suprema: SA MANIPULEZ! Egoista? - Pana in panzele albe :P Darnica: doar daca bag omu' in suflet. Ce nu impart: ciocolata si cola. Umor: 100% quality: the best of... Fitze: Cand e necesar dar in genere nu! Pitici pe creier: suprafata suprapopulata. Sarita de pe ax: un da convins!!! The best of me? Selfcontrol The worst? I have feelings! Ce imi place: non-culoarea: negru. Ce detest: sa nu fie cineva in stare sa ma minta ca lumea si manelele; ciorile si blondele tute. Cu ce ma laud: cu nimic, sunt o stare de fapt :D Ce ma plictiseste: aproximativ orice. Ce ma scoate din sarite: sa mi se impuna, reprosurile, crizele de muieri isterice, vorbitul prea tare, sculatul brusc din somn, sa mi se umble in lucruri, sa mi se tina contul la:bani, timp, chef, sa mi se repete de jdemii de ori acelasi lucru in speranta ca ma voi lasa convinsa si muuulte altele. Cum sunt? usor de scos din sarite. Ce am in suflet: spatii nedefragmentate. Ce consider ca am nevoie: sa fiu luata exact asa cum sunt. Ce nu trebuie sa mi se faca: incercarea de a ma schimba. Ce nu trebuie sa imi ceri: TIMP si INCREDERE;
  • <<2016.Septembrie 
     1234
    567891011
    12131415161718
    19202122232425
    262728293031 

Serchuieshte


Impartzeala blogului

Aaaah...

Aboneaza-te la capodopere


Vizitez...

Statussus

Musafiri:379.808
Capodopere:377
Bucati bagari in seama:2.285

Mai vechi

  • Sah Eu mut o zi alba, El muta o zi neagra. Eu inaintez un vis, El mi-l ia la razboi. El imi ataca plamanii, Eu ma gandesc un an la spital, Fac o combinatie stralucita Si-i castig o zi neagra. El muta o nenorocire Si ma ameninta cu cancerul (Care merge deocamdata in forma de cruce) Dar eu ii pun in fata o carte Si-l silesc sa se retraga. Ii mai castig cateva piese, Dar,uite,jumatate din viata mea E scoasa pe margine. - O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul, Imi spune el. - Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor. In spatele meu sotia, copiii, Soarele, luna si ceilalti chibiti Tremura pentru orice miscare a mea. Eu imi aprind o tigara Si continui partida. Fără punctuatie - Care apropie oamenii, ai spus? Nu stiu - parca-as vrea să-ti ghicesc în talpa. - Poate în palma. - Eu nu ghicesc decât în talpa. - Ce semn de punctuatie? - Nimic, adica pune un numar. Ce numar porti la pantofi? - 36. - Foarte bine, 36 mă inspira. Oricum, e un numar cistigator - Imi place cum inchizi tu ochii. Atunci când inchid ochii, plutesc. Adiacente Adiacentele la ce-am de spus Erau acolo si acuma nu-s, Ia-le de unde nu-s, adiacente, Căci nici în gusile fosforescente Nu mai gasesti nimic de luat, de pus. Visul mi-e plin de oarba cutezanta Cu care musca greul din distanta, Greul pamintului, pe sub pământ. Si tot aduna rime si aluzii Ca intimplarile la coltul buzii, Fumind tigara si-afumind un gând.
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare